Inițial, copiii învață sunetele și cuvintele prin imitație și joc, iar pe măsură ce cresc, încep să formeze propoziții și fraze.

Până la vârsta de 3 ani și jumătate, dificultățile în pronunțarea corectă a cuvintelor nu sunt o preocupare, deoarece acestea sunt explicabile prin imaturitatea sistemului nervos central și a aparatului fonoarticulator. După această vârstă, copilul are suficientă dezvoltare pentru a vorbi corect.

Tulburările de limbaj se referă la dificultăți legate de înțelegerea și producerea limbajului. Acestea pot include:

• Tulburările receptive, care afectează capacitatea copilului de a înțelege limbajul.

• Tulburările expresive, care se referă la dificultăți în combinarea cuvintelor, un vocabular limitat sau dificultăți de a folosi limbajul în mod corespunzător din punct de vedere social.

• Tulburările de comunicare cognitivă, care implică întârzieri în abilități esențiale pentru comunicare, cum ar fi memoria, atenția, percepția, organizarea, autocontrolul și rezolvarea de probleme.

Dacă se observă întârzieri în dezvoltarea limbajului expresiv (de exemplu, copilul încă nu vorbește sau întâmpină dificultăți semnificative în pronunție) sau dificultăți în înțelegerea limbajului (de exemplu, copilul pare să nu înțeleagă ce i se spune), este esențial să se consulte un specialist în logopedie sau psihologie, pentru o evaluare detaliată.

Stimularea timpurie a limbajului include o serie de tehnici care ajută copiii să își dezvolte abilitățile de comunicare, încurajându-i să vorbească și să interacționeze mai ușor cu cei din jur.

În cadrul unui program de Logopedie și stimulare a limbajului expresiv-receptiv, copiii primesc sprijin pentru a depăși dificultățile ce pot împiedica dezvoltarea lor completă, ajutându-i să își dezvolte abilități de comunicare mai eficiente.