Fundamentul echilibrului interior
Primii ani din viața copilului sunt o perioadă esențială pentru formarea bazelor emoționale care vor influența întreaga lui dezvoltare. În această etapă, copiii încep să recunoască emoțiile, să le exprime și să învețe cum să relaționeze cu cei din jur.
Cercetările în domeniul psihologiei timpurii arată că experiențele afective din primii cinci ani au un impact major asupra modului în care copilul va face față relațiilor, învățării și situațiilor de stres. Relațiile stabile și sigure cu adulții din jur oferă cadrul necesar pentru dezvoltarea încrederii, a empatiei și a stimei de sine.
În cadrul programelor terapeutice dedicate copiilor, lucrul cu emoțiile ocupă un loc central. Activitățile urmăresc să îi ajute pe cei mici să se cunoască mai bine, să își identifice trăirile, să înțeleagă diferențele dintre emoții și comportamente, dar și să își dezvolte autonomia afectivă.
Se încurajează exprimarea autentică, reglarea emoțiilor intense, dezvoltarea unui limbaj al sentimentelor și formarea unei imagini de sine pozitive. Astfel, copilul este ghidat spre o dezvoltare armonioasă, în care echilibrul emoțional devine o resursă esențială pentru adaptarea sa în familie, grădiniță și în alte contexte sociale.
Activități care susțin dezvoltarea emoțională ajută copilul să-și înțeleagă emoțiile, să le exprime sănătos și să dezvolte empatie.
Copilul este încurajat să deseneze sau să aleagă fețe care exprimă diferite emoții (bucurie, tristețe, frică, furie) și să povestească când s-a simțit astfel.
Se construiește împreună cu copilul o cutie decorată, în care sunt introduse cartonașe cu soluții la situații problematice (ex: „când sunt supărat, pot să respir adânc” sau „pot cere ajutorul unui adult”).
Se citesc povești care abordează teme emoționale (frica de separare, furia, rușinea etc.), urmate de discuții libere cu copilul.
Copilul își exprimă emoțiile prin jocuri simbolice: de-a familia, de-a doctorul, de-a grădinița etc.
Se introduce tehnica respirației prin joc (ex: „suflă ca să miști fulgul” sau „umflăm un balon imaginar”).